Let’s delay our misery.

Acum că am încheiat câteva socoteli mai vechi, aş putea (chiar aş putea!) să arunc o privire lipsită de paralelism a axelor vizuale asupra momentului „te zero”. Să-mi vorbesc, mie şi vocilor tăcute şi privirilor tâmpite dinăuntrul meu, şi să le comunic două sau trei axiome cu iz literaro-agricol.

Nu e important ce spun. Pot să vorbesc despre clonarea gândacilor, dacă asta vreau, şi  dacă îmi dau ideile pe mut. Mi se pare o comparţie simpatică.

Îmi aleg un fundal sonor intrigant, care să îmi facă imaginara audienţă să se destindă puţin (nu prea mult), şi totodată să mi-o rănească în orgoliul de meloman, ridicol şi caracteristic tuturor. Asta o faci şi tu. După ce i-ai tranşat puţin, poţi să îţi faci intrarea. Asta contează enorm. Prada, Alexander McQueen, Guerlain. Să le dai mind fuck, să ai diamante la gât şi în cap, să le priveşti papucii cu dispreţ. Metaforic vorbind. Ce naiba.

În continuare trebuie să înţelegi că eşti pe cont propriu. Că gesturile (ţine minte cuvântul, e esenţial!) te izolează în mod tragic, dragă. Când te perfecţionezi, te îndepărtezi. Asta e, oricum nu erai prea iubit nici când erai urât. Nu te mira, drept e că n-ar fi dat nici naiba doi bani pe tine când nu aveai aer de metempsihoză-solilocviu preeminentă.

După ce ai amuţit cafenelele, nu rămâne decât să accepţi principiile mele care şi-ar pierde tot farmecul dacă le-aş sumariza.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: